Greco-Catolica.org
Nou raport american: Biserica Greco-Catolica - cel mai discriminat cult din Romania
Un nou raport critic la adresa Romaniei in ceea ce priveste respectarea libertatii religioase a fost facut public la Washington DC, pe data de 13 septembrie 2011, de catre Hillary Clinton, Secretar de Stat al SUA. Raportul acopera perioada cuprinsa intre iulie-decembrie 2010, Romania fiind una dintre cele 198 de tari monitorizate de Statele Unite la capitolul “religious freedom”.
Raportul a fost facut public in aceeasi zi in care Presedintele Romaniei Traian Basescu a fost primit la Washington de Presedintele Barack Obama, iar Ministrul de Externe al Romaniei Teodor Baconsky s-a intalnit cu omologul sau american Hillary Clinton.
"Conform abuzurilor si incalcarilor libertatii religioase relatate in raport, Biserica Greco-Catolica continua sa fie cel mai discriminat cult din Romania,” a spus Pr. Chris Terhes, presedintele Romanian Greek-Catholic Association, organizatie non-profit din Statele Unite care pledeaza la nivel international pentru oprirea discriminarii credinciosilor greco-catolici din Romania.
Abuzurile relatate in raport merg de la intiminarea si hartuirea comunitatilor greco-catolice de catre preotii ortodocsi si, uneori, chiar autoritati locale, pana la presiuni exercitate asupra familiilor greco-catolice sa nu isi ingroape mortii in cimitire cu preoti greco-catolici. De asemenea, refuzul constant al Bisericii Ortodoxe si Statului Romana sa restituie proprietatile greco-catolice ii pune pe multi greco-catolici in situatia sa continue sa se roage in locuri improprii, cum ar fi case particulare ori camine culturale. Biserica Ortodoxa continua sa refuze restituirea de proprietati greco-catolice chiar si acolo unde exista doua biserici in aceeasi localitate. In multe localitati unde Biserica Greco-Catolica a castigat proprietati prin sentinta definitiva si irevocabila, reprezentantii Statului Roman continua sa refuze implementarea acestor hotarari.
“La o analiza comparata a rapoartelor similare facute altor tari din Europa care nici nu sunt membre a Uniunii Europene, se constata ca Romania este de departe corigenta Europei la capitolul respectarii libertatii religioase,” a spus Pr. Terhes. “Aceste actiuni sustinute tacit sau direct de Statul Roman sunt o dovada ca acesta continua politica de epurare culturala si religioasa a comunitatii greco-catolice din Romania.”
“Facem un apel mass-mediei si organiziilor non-profit din Romania sa expuna aceste incalcari flagrante ale drepturilor omului, iar reprezentantilor Statului Roman sa ia masurile necesare pentru aplicare legii in mod nediscriminatoriu si sa opreasca aceste abuzuri contra credinciosilor greco-catolici”, a concluzionat Pr. Terhes.
Intregul raport despre Romania poate fi citit la adresa: http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2010_5/168333.htm
Conferinta de presa a Doameni Hillary Clinton din ziua publicarii reportului poate fi vizionata la adresa: http://blogs.state.gov/index.php/site/entry/religious_freedom_report_2011_september_13/
Despre raport
In preambulul raportului se arata ca “restituirea proprietatilor greco-catolice confiscate de regimul comunist si transferate Bisericii Ortodoxe continua sa ramana o problema”. Odata cu suprimarea Bisericii Greco-Catolice in 1948, guvernul comunist a confiscat proprietatile greco-catolice si le-a dat Bisericii Ortodoxe, iar pe credinciosii greco-catolici i-a fortat sa treaca la Biserica Ortodoxa. Dupa caderea regimului comunist in 1989, Statul Roman continua sa refuze retrocedeze aceste proprietati confiscate in 1948.
“Au existat rapoarte cu abuzuri si discriminari bazate pe afiliere, credinta sau practica religioasa. Au existat cazuri cand clerici ai Bisericii Ortodoxe au aratat ostilitate fata de membrii altor culte si au criticat activitatea misionara", se arata in acelasi raport.
Actualul Secretar de Stat pentru Culte, Adrian Lemeni, continua sa fie criticat in raport datorita faptului ca in 2006 a coordonat publicarea unei carti de religie ortodoxa editata de Ministerul Educatiei in care se afirma ca aparitia Bisericii Greco-Catolice in secolul XVIII a fost rezultatul “prozelitismului catolic”. Aceeasi carte ii descrie pe Mormoni si pe Martorii lui Iehova ca secte “care reprezinta o adevarata amenintare la adresa societatii”.
“Unele minoritati religioase continua sa raporteze ca autoritatile locale, din motive nejustificate, se opun acordarii de autorizatii de constuctie pentru lacasuri de cult”, se arata in raport. Un astfel de caz a fost reclamat de Biserica Greco-Catolica la Sapanta (MM), iar de Biserica Baptista si Adventista in Bucuresti si Bursuceni, jud. Suceava.
Chiar daca politia si autoritatile administrative au o tendinta de a fi tolerante fata de alte grupuri religioase, “uneori aceste autoritati cedeaza presiunii si intimidarii preotilor ortodicsi”, se mai arata in raport. Grupurile religioase minoritare s-au plans ca autoritatile locale nu au luat suficiente masuri pentru a opri ori preveni hartuirea religioasa la care au fost supuse.
"Biserica Greco-Catolica a protestat ca autoritatile de stat nu au raspuns in mod adecvat plangerilor pe care le-a adresat in legatura cu restituirea proprietatilor ori fata de atitudinea discriminatoare a autoritatilor locale”, se arata in acelasi raport.
“Tribunalele amana judecarea cazurilor intentate de Biserica Greco-Catolica, iar de multe ori cazurile au fost blocate de apeluri ale Bisericii Ortodoxe ori de transferea acestora la alte tribunale”, mentioneaza raportul. Un caz elocvent in acest sens oferit de raport este cel al comunitatii greco-catolice din Sisesti, Maramures, care se judeca de peste 16 ani pentru biserica confiscata in 1948, iar recent Inalta Curte de Casatie si Justitie a retrimis cazul spre rejudecare la prima instanta. “Intre timp, comunitatea greco-catolica continua sa se roage afara, din moment ce Biserica Ortodoxa a refuzat propunerea greco-catolica de a avea servicii religioase alternative in biserica aflata in disputa.”
In multe locuri unde Biserica Greco-Catolica a solicitat restituirea de pamant sau padure, “autoritatile locale, influentate de Biserica Ortodoxa, s-au opus restituirii integrale, pe motiv ca restituirea catre toate cultele religioase trebuie sa fie direct proportionala cu numarul de credinciosi, sau a dat pamant solicitat de Biserica Greco-Catolica direct Bisericii Ortodoxe”. La Budesti, Maramures, Biserica Greco-Catolica continua sa refuze propunerea autoritatilor locale de a primi la schimb pamant care a apartinut familiilor de evrei victime ale Holocastului. Pamantul care a apartinut parohiei greco-catolice a fost dat de catre primaria locala Bisericii Ortodoxe.
Comunitatea greco-catolica din Pesceana, infiintata in 2005, “continua sa fie discriminata si hartuita”, se arata in raport. “Greco-catolicii afirma ca atat autoritatile cat si preotii ortodocsi continua sa le interzica accesul in cimitirul public din localitate cu toate ca in luna februarie 2009, Curtea de Apel a hotarat ca preotul greco-catolic poate celebra servicii religioase in citimitir pentru mortii greco-catolici.”
Minoritatile religioase s-au plans ca autoritatile locale permit Bisericii Ortodoxe monopolizarea ceremoniilor de deschidere din scoli ori alte ocazii. “Preotii greco-catolici din Transilvania spun ca nu sunt invitati la evenimente locale nici macar la cele care comemoreaza eroii greco-catolici.”
“Biserica Greco-Catolica a raportat ca in multe localitati credinciosii greco-catolici sunt hartuiti si intimidati de preotii ortodocsii si, uneori, de autoritatile locale”, se mai arata in raport.
Biserica Greco-Catolica, Adventista si Baptista continua sa raporteze ca “preotii ortodocsi permit inmormantarea crecinciosilor neortodocsi in cimitirele publice ori confesionale numai sub anumite conditii: inmormantarea sa aiba loc intr-un loc izolat din cimitir sau daca inmormantarea e facuta de preotul ortodox”. Chiar daca legea cultelor din 2006 permite inmormantarea mortilor de alta confesiune in cimitirele confesionale ale altor biserici, astfel de incidente au continuat pe perioada acoperita de prezentul raport.
“Preotii ortodocsi au oprit, de asemenea, in multe localitati accesul greco-catolicilor in cimitire. De exemplu, in Budesti, Maramures, Biserica Greco-Catolica continua sa nu aiba acces in cimitir chiar si dupa o hotarare judecatoreasca favorabila”, se arata in raport.
“In general liderii ortodocsi se opun si amana restituirea bisericilor catre greco-catolici, pe motiv ca acestea apartin comunitatii si nu cultului. Conform acestui punct de vedere, aceleasi comunitati religioase care au fost greco-catolice inainte de 1948 in prezent sunt ortodoxe si folosesc biserica. Biserica Greco-Catolica din Lugoj continua sa raporteze ca Episcopia Ortodoxa de Arad foloseste mai mult de 90 de biserici si case parohiale greco-catolice si refuza sa le restituie ori sa accepte slujbe religioase alternative.”
“In multe localitati cu doua biserici (dintre care una a apartinut Bisericii Greco-Catolice) si doar un preot ortodox, Biserica Ortodoxa desfasoara servicii religioase alternative intre cele doua biserici ori a stabilit o a doua parohie ortodoxa in fosta biserica greco-catolica. Pe perioada acestui raport, Biserica Ortodoxa continua sa tina peste 15 biserici greco-catolice inchise. Intre timp, greco-catolicii isi desfasoara activitatea in peste 130 de locatii neoficiale, cum ar fi case ale credinciosilor sau camine culturale.”
“Tensiunile continua in cel putin 21 de localitati unde Biserica Ortodoxa refuza sa se supusa deciziei judecatoresti de restituire a bisericii ori unde greco-catolicii au initiat procese pentru restituire”, se mai arata in raport.
“Ambasadorul [american], precum si alti reprezentanti oficiali ai ambasadei in repetate randuri au ridicat problema incetei restituiri de proprietati religioase, in mod particular bisericile greco-catolice, in discutiile avute cu oficialii guvernamentali. Ambasada a continuat sa incurajeze Biserica Ortodoxa si Greco-Catolica sa inceapa dialogul pentru rezolvarea disputelor patrimoniale.” Dialogul dintre cele doua Biserici a fost intrerupt unilaterla de catre Biserica Ortodoxa in 2004.
“Oficialii americani continua sa pledeze in cercurile guvernamentale pentru un tratament corect si egal in ceea ce priveste restituirea proprietatilor si pentru tratamentul nediscriminatoriu al tuturor grupurilor religioase”, se arata in concluzia raportului.
# # #
Interviu cu PS Vasile Bizau, inaintea intronizarii sale ca episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Maramures
- Cum va simtiti abandonand munca la Curie?
- Adica lasand misiunea de acolo si incepand o alta misiune?... Cei trei ani au fost si un timp de sedere in Blaj si mi-au oferit oportunitatea de a cunoaste mai indeaproape Biserica noastra si in special provocarile din perspectiva episcopala. Faptul ca am avut ocazia sa stau la Blaj ca episcop al Curiei a fost pentru mine de mare folos in misiunea care ma asteapta ca episcop eparhial, asa ca o consider ca o perioada pregatitoare si, in acelasi timp, cea in care am fost introdus in misiunea aceasta de pastor.
- Nu e ca si cum ati abandona un copil al dumneavoastra? Sunteti cel care a pus acest mecanism al Curiei la punct.
- Curia ramine altui succesor, care va veni, altei persoane careia ii va fi incredintata munca pe care am efectuat-o. Intotdeauna plecarea dintr-un post presupune reluarea acestei munci, ca o stafeta care merge mai departe, e predata si dusa mai departe…
- La numirea dumneavoastra ca episcop, si la cea a PS Mihai Fratila, s-a scris ca sunteti "episcopii copii ai catolicismului". Care au fost atuurile tineretii dumneavoastra, acum, cand va uitati in spate?
- E adevarat ca la vremea numirii noastre eram cei mai tineri episcopi din toata lumea din Biserica Catolica. Tineretea are in principal atuul acela al etuziasmului, al dorintei de implicare, al curajului si privirii cu optimism in viitor – sunt principalele caracteristici ale misiunii primate la o varsta tinara. De altfel pot sa consider aceleasi caracteristici ca fiind prezente si in noua mea misiune – ca si eparh de asemenea raman un episcop tanar, in aceasta misiune, si cred ca aceste atuuri sunt de mare folos si in acest moment.
- Se spune ca nimeni nu e profet in satul lui. Cum se intampla in ce priveste episcopii, dumnavoastra fiind din Maramures?
- Acesta este un verset biblic – Isus nu a fost bine primit in Nazaret pentru ca toti il vedeau doar ca fiul tamplarului si credeau mai putin in el sau deloc. Aceasta coincidenta in ceea ce priveste persoana, cu originea sa, si, in acelasi timp, vocatia persoanei respective – acestea trebuie privite ca atare si ramane la latitudinea fiecarui credincios cum se raporteaza la celalalt, in speta la episcopul lui – la persoana lui ca si om sau si la persoana lui ca misiune. Avem atitea exemple stralucite de altfel de profeti care au fost bine primiti, ascultati si urmati. E vorba de episcopi care au pastorit eparhiile lor de origine – de exemplu PS Ionel Suciu, blajean de origin, care a fost, in ultima parte a vietii sale, administrator apostolic pentru Blaj.
- Episcopia Maramuresului e una pe care o cunoasteti. Ce credeti ca este prioritar de facut acolo?
- De obicei, indiferent de gradul nostru de cunoastere a unei realitati, e nevoie sa treaca un timp anume ca parerea sau cunoasterea noastra sa fie confirmate sau infirmate – in sensul acesta eu mi-as lua o perioada de timp pentru a cunoaste mai indeaproape realitatea de aici, chiar de e eparhia mea de origine, si sa prioritizez. Dar atentia sporita data vietii pastorale e mereu prioritara. Strangerea legaturilor, a comuniunii dintre credinciosi, dintre preoti si cred - ceea ce e, de altfel, misiunea noastra, de a intari biserica spiritual.
- Sunteti tanar, sunteti deprins cu mijloacele media noi, folositi tehnologiile timpului prezent – veti continua sa aveti comunicarea in BRU drept subiect de interes?
- Cu siguranta, pentru ca una dintre preocuparile majore ale Bisericii Universale este aceea de a transmite mesajul Evangheliei folosind toate mijloacele de comunicare pe care le avem la dispozitie. Deci, daca Biserica ne indeamna sa le folosim, cu atat mai mult am bucuria sa promovez si, in acelasi timp, sa comunic, prin situl oficial al Bisericii noastre in special, si nu numai - in presa in general.
- Care este ideea sub semnul careia credeti, sperati , va doriti sa curga episcopatul dumneavoastra?
- Ar fi un verset din Efeseni: "Un Domn, o credinta un botez" – cap. 4 vers. 5, epistola catre Efeseni a Sfantului Apostol Pavel.
Ramona Balutescu
Circa 5.000 de credinciosi, sute de preoti si zeci de episcopi au participat la intronizarea PS Vasile Bizau ca episcop greco-catolic de Maramures
Intr-o atmosfera de sarbatoare si in fata unui numeros public, Preasfintia Sa Vasile Bizau a fost intronizat sambata, 23 iulie, la Baia Mare ca episcop greco-catolic al Maramuresului. Datorita neretrocedarii pana in acest moment al Catedralei greco-catolice din Baia Mare, slujba de intronizare a avut loc la Sala Sporturilor din localitate.
Sfanta Liturghie si slujba de intronizare au fost oficiate de Preafericirea Sa Lucian Muresan, Arhiepiscop Major si Intaistatator al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica. La slujba au participat toti episcopii greco-catolici si romano-catolici din Romania, precum si episcopi din Bisericile Greco-Catolice surori din Ucraina, Slovacia si Ungaria. Potrivit reprezentantilor episcopiei, citati de site-ul www.emm.ro, la inscaunare au participati inclusiv delegati ai Sfantului Scaun.
Evenimentul s-a bucurat, de asemenea, de participarea a sute de preoti greco-catolici veniti cu mii de credinciosi pentru a fi impreuna la acest eveniment special din viata Episcopiei greco-catolice a Maramuresului.
De asemenea, la eveniment au participat alesi locali si judeteni din Maramures si judetele invecinate, precum si senatori si deputati.
Evenimentul a inceput vineri dupa-masa, 22 iulie, cu o seara de rugaciune la biserica ”Bunavestire” din Baia Mare, care s-a dorit "a fi un timp de pregatire spirituala pentru marea sarbatoare a Eparhiei noastre", s-a afirmat intr-un comunicat oficial al Episcopiei greco-catolice a Maramuresului.
Sambata, 23 iulie, incepand cu ora 9 dimineta, episcopii, preotii si credinciosii greco-catolici s-au adunat la sediul Episcopiei greco-catolice din Baia Mare de unde au plecat in procesiune pe strazi pana la Sala Polivalenta (Sala Sporturilor) din localitate. Potrivit site-ului www.emm.ro, "coloana pornita de la Episcopia Greco-Catolica numara peste 1.000 de credinciosi, care se indreapta, cantand inspre centrul orasului. Foarte multi dintre cei prezenti sunt imbracati in straie populare maramuresene si poarta insemne religioase."
Procesiunea a ajuns la Sala Sporturilor in jurul orei 10:00, care s-a dovedit a fi neincapatoare pentru numarul mare de persoane participante. Conform site-ului www.emm.ro, "sala este arhiplina - se canta, se spun rugaciuni iar oamenii marturisesc ca e un moment religios de la care nu puteau sa lipseasca".
Conform celor care au participat la eveniment, sala a fost arhiplina, toate cele 3.000 locuri de pe scaune fiind ocupate. De asemenea, foarte multa lume a stat in picioare iar afara mai erau inca circa 1.000 de persoane.
ca Episcop greco-catolic de Maramures
Dupa terminarea Sfintei Liturghii a urmat slujba de inscaunare a PS Vasile ca episcop greco-catolic al Maramuresului. In cadrul acestui serviciu religios special, episcopul Vasile a primit din mana PF Lucian insemnele misiunii sale, in timp ce poporul prezent canta "Vrednic este".
"Cu vrerea Tatalui, cu puterea Fiului si impreuna lucrarea Spiritului Sfant, in numele Sinodului Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, iubite frate episcop Vasile, te punem si te asezam astazi arhiereu in scaunul eparhial al Maramuresului, cu toate drepturile care iti revin", a spus PF Lucian Muresan.
In momentul oferirii toiagului, ca semn al carmuirii si pastoririi, PF Lucian i-a spus noului episcop: "Primeste toiagul acesta ca sa pastoresti turma lui Cristos cea incredintata tie. Si celor ascultatori sa le fie de la tine toiag de viata si intarire. Iar pentru cei neascultatori si nestatornici, sa-l folosesti ca toiag de desteptare, ca toiag de certare."
Dupa primirea toiagului miile de persoane participante au izbucnic in aplauze.
"Iubiti credinciosi, bine ati venit in aceasta zi de sarbatoare pentru Eparhia Greco-Catolica a Maramuresului. Ne unim in rugaciune cu totii si aducem lauda lui Dumnezeu, inchinare si cinstire asa cum biserica o face in asemenea ocazii. Va salutam pe toti cu mare drag", a spus noul episcop al Maramuresului, dupa inscaunare.
Despre PS Vasile Bizau
PS Vasile Bizau este cel de-al cincilea episcop al episcopiei greco-catolice de Maramures. Desi cea mai "tanara" dintre episcopiile greco-catolice, aceasta a dat pana in prezent doi mitropoliti greco-catolici (PF Alexandru Rusu, care a fost si primul episcop al episcopiei, si PF Lucian Muresan) si doi episcopi marturisitori ai credintei (PS Alexandru Rusu si PS Ioan Dragomir, ambii intemnitati de comunisti).
Inscaunarea PS Vasile Bizau ca episcop de Maramures este prima inscaunare de episcop eparhial in Biserica Greco-Catolica in ultimii noua ani. Precedenta inscaunare a fost in cazul PS Florentin Crihalmeanu, care a fost inscaunat ca episcop eparhial de Cluj-Gherla in 2002.
De asemenea, PS Vasile Bizau este primul episcop eparhial greco-catolic care si-a facut intreaga pregatire teologica dupa caderea regimului comunist. Intre anii 1990-1993 a urmat cursurile seminarului greco-catolic din Baia Mare, iar in perioada 1993-1997 a studiat filozofia si teologia la Roma. Intre 1997-200 face la Roma studii de specializare (master), iar intre 2001-2002 urmeaza cursuri doctorale la Institutul San Anselmo tot din Roma.
PS Vasile a fost hirotonit preot in august 1996, iar episcop pe data 16 decembrie 2007 in catedrala Blajului. In cadrul aceleiasi ceremonii a fost hirotonit episcop si PS Mihai Fratila, actualmente episcop vicar de Bucuresti.
La momentul respectiv, alaturi de PS Mihai, PS Vasile Bizau a fost cel mai tanar episcop din intreaga Biserica Catolica de pe glob.
Reactii
"Dupa ce a plecat la Tatal Preasfintitul Ioan Sisestean, iata ca avem un episcop tanar, format dupa perioada comunista. A inceput teologia aici, la Baia Mare, dupa care a continuat la Roma, cu studii in teologie. E un om cu o viata spirituala deosebita, pentru ca l-am cunoscut", a declarat preotul Stefan Dunca, parohul din Giulesti, citat de site-ul www.emm.ro.
"Pentru noi e foarte important, mai ales ca e de la noi, din comuna Dragomiresti, si suntem foarte mandri si cei mai fericiti din lume", a spus o batrana din Dragomiresti, citata de www.emm.ro.
Parintele Mihai Grigor, preot greco-catolic in Sapanta, a spus pentru greco-catolica.org: "Inscaunarea PS Vasile ca episcop de Maramures a fost o manifestare de comuniune, disciplina si seriozitate din partea tuturor credinciosilor si preotilor. Se putea citit bucuria, entuziasmul si emotia pe fetele tuturor participantilor.
Pot sa spun ca am trait si eu alaturi de PS Vasile si toti cei prezenti fiecare emotie. Cand PF Lucian a intrebat “Vrednic este?”, poporul a raspuns atat de tare incat cred ca s-a auzit la cateva strazi ca “Vrednic este”. Parca am retrait emotiile de la hirotonirea mea. A fost ceva memorabil si de neuitat.
Referitor la discursului noului nostru episcop, acesta a fost pe cat de impresionant pe atat de emotionant. PS Vasile si-a inceput discursul cu un protest foarte clar pentru ca pana in prezent nu ne-a fost retrocedata catedrala episcopala din Baia Mare. A spus apoi ca episcopia e casa tuturor, si ca va avea mereu usa deschisa. A vorbit apoi despre comuniune, despre unitate, despre activitatea pastorala pe care trebuie sa o intreprindem cu totii.
Toti credinciosii cu care am fost prezent din parohie au fost extaziati de-a dreptul si au ramas profund impresionati. Nu credeau ca vor putea sa vada atatia mii de credinciosi si sute de preoti greco-catolici adunati la un loc. A fost un eveniment istoric pentru episcopia noastra care va ramane viu in memoria si inimile noastre."
Parintele Calin Hosu, preot greco-catolic in Breb si Budesti, a spus pentru greco-catolica.org: "Sala sporturilor a fost arhiplina. Au fost cateva mii de oameni. Celebrarea si organizarea au fost deosebite.
Noul episcop cred ca va fi un episcop deschis dialogului, dar care va lupta mult pentru drepturile Bisericii Greco-Catolice. A amintit foarte frumos ca inscaunarea trebuia sa se faca in Catedrala. Oamenii si-au pus mari sperante in el.
Credinciosii cu care am fost prezent spuneau ca avem un episcop tanar, foarte bine pregatit, capabil pentru noua misiune si de la care asteptarile sunt foarte mari.
Batranii care au participat au fost foarte impresionati, spunand ca poate nu vor mai avea ocazia sa participe la un astfel de eveniment. S-au simtit impliniti. Stiu sigur acest lucru pentru ca am calatorit impreuna ei, cantand cantece de procesiune impreuna si recitand Rozarul."
Credinciosul greco-catolic Mihai Pop din Breb a spus ca “ar fi fost mai bine ca inscaunarea sa fi fost in catedrala". Acesta a venit cu o cunostinta ortodoxa care "a fost impresionata si multumita ca a participat la acest eveniment".
Gheorghe Pop din Breb a spus: "Atata lume nu am avut ocazia sa vad niciodata in viata mea adunata la o Liturghie."
Preot Florin Ghiulai din parohia Sanlazar, judetul Bihor, prezent si el la eveniment, a spus pentru greco-catolica.org: "Evenimentul de la Baia Mare a fost prima intronizare de episcop la care am participat. A fost foarte frumos, iar organizarea a fost excelenta. Sala sporturilor a fost umpluta pana la refuz, iar multi oameni au stat si afara nemaiavand locuri in sala. Se vedea pe chipul oamenilor ca sunt incantanti si fericiti.
Dintre oficialitati, m-a impresionat in mod special discursul primarului din Baia Mare, care a dat dovada ca isi cunoaste cetatenii, istoria si traditiile.
De asemenea, PS Vasile a rostit un discurs frumos, si a specificat in el datoriile pe care le are un episcop, spunand ca se va stradui sa le urmeze cu rigurozitate si sfintenie."
Anamaria Boiciuc, sotia preotului greco-catolic din Poienile de sub Munte, a spus pentru greco-catolica.org: "Am participat la acest eveniment cu peste 50 de credinciosi din parohia noastra, majoritatea imbracati in straie populare, si am mers impreuna cu ei in procesiune. A fost in moment inaltator, iar lume a fost foarte multa.
Credinciosii cu care am participat au fost foarte incantati. O credincioasa mi-a spus ca nu a vazut in viata ei atatia preoti si persoane consacrate la un loc.
In timpul procesiunii am mers cu praporii si am cantac cantece religioase in limba ucraineana. Patru dintre copiii nostri au mers in procesiune alaturi de episcopi.
In timpul Liturghiei, la recitarea rugaciunii Tatal Nostru, am simtit ca ne unim cu totii in rugaciune pentru noul nostru Ierarh al Eparhiei de Maramures.
Despre noul episcop am numai cuvinte de lauda. Am simtit o caldura extraordinara din partea Presfintitului, care la un moment dat a spus in predica ca episcopia este casa fiecaruia si ca acolo vom gasi mereu un tata care sa ne indrume.
A mai spus ca ar fi fost frumos daca inscaunarea ar fi avut loc in Catedrala greco-catolica din Baia Mare, inca neretrocedata.
Ne bucuram sa avem un episcop tanar care provine din Maramures, si astfel cunoaste obiceiurile si oamenii pe care ii va pastori.
A fost un eveniment unic in viata si Biserica noastra."
Despre catedrala greco-catolica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia Mare
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare a fost construita de credinciosii greco-catolici din Baia Mare intre anii 1905-1911. Edificiul este declarat monument istoric, alaturi de palatul episcopal al Episcopiei Greco-Catolice de Maramure? ?i fosta ?coala confesionala (in prezent ?c. Gen. nr. 2), toate situate pe strada Vasile Lucaciu din municipiul Baia Mare.
In anul 1948, odata cu desfiin?area Bisericii Greco-Catolice, re?edin?a episcopala greco-catolica din Baia Mare a fost transformata de autorita?ile comuniste in intreprindere de tricotaje, iar catedrala greco-catolica a fost atribuita unei parohii ortodoxe, care o folose?te ca biserica parohiala in pofida revendicarii laca?ului de catre proprietarul tabular.
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare se numara intre ultimele doua catedrale greco-catolice neretrocedate pana in prezent, alaturi de Catedrala Episcopala din Gherla.
Episcop Ioan Sisestean a solicitat in repetate randuri retrocedarea catedralei greco-catolice din Baia Mare, lucru care nu s-a intamplat.
Pr. Cristian Terhes, administrator al Misiunii "Sf. Ioan Botezatorul" din Tustin, California, si Presedinte al Romanian Greek-Catholic Association din Statele Unite, a mentionat intr-un articol publicat in Clipa dorinta manifestata in repetate randuri de PS Ioan Sisestean de a intra in catedrala episcopala din Baia Mare.
"Doua lucruri
as dori sa le vad realizate inainte de a muri: retrocedarea catedralei
greco-catolice din Baia Mare si intrarea credinciosilor greco-catolici
in biserica din Sisesti”, a spus PS Ioan Sisestean citat de Pr. Terhes.
PS Ioan Sisestean a murit pe data de 12 aprilie 2011 fara sa isi vada visul implinit cu ochii.
"Mentionarea Catedralei greco-catolice neretrocedate in discursul Preasfintitului Vasile este un semn ca visul precedentului episcop greco-catolic de Maramures va cauta sa fie implinit de tanarul nou episcop care i-a luat locul. Retrocedarea Catedralei greco-catolice din Baia Mare ar fi un gest firesc de reparare a unui abuz si nedreptati din perioada comunista care e perpetuata si astazi", a spus Pr. Terhes.
# # #
Pentru mai multe fotografii de la eveniment:
https://picasaweb.google.com/media.cluj/InscaunareaNouluiEpiscopDeMaramuresPSVasileBizau
Pe Patriarhul Daniel il doare la basca de abuzurile subordonatilor saiCazul Pesceana se dovedeste a fi un veritabil cerc vicios: unii dintre cei care ar trebui sa vegheze la rezolvarea conflictului de aici nu isi fac datoria. Mai multi reprezentanti ai BOR, de la nivele ierarhice diferite, au terorizat familia unui greco-catolic din localitate, si inainte de moartea acestuia dar mai ales dupa, incercand sa ii forteze pe oameni sa isi ingoape ruda dupa ritul ortodox. Acestia nu au cedat, s-a ajuns la scandal, politia a intervenit initial pentru a sugera acelasi lucru familiei: sa renunte la credinta lor pentru a fi liniste. Apoi, dupa ce mai multi reprezentanti ai Politiei Dragasani s-au aflat la dispozitiv in cimitir, in timpul inmormantarii, unul dintre acestia a bruscat nepoata decedatului, si verbal si fizic.
Maine, 21 iulie, va avea loc parastasul greco-catolicului Nicolae Spataru. Nepoata lui, Adriana Duta, ne spune ca nu doreste decat liniste. Dar ortodocsii din localitate deja au amenintat-o ca vor sa ii scoata bunicul din mormant. Intre timp, Adriana Duta a redactat o scrisoare pentru patriarhul Daniel Ciobotea, care conduce Biserica Ortodoxa Romana, solicitand scuze pentru felul in care mai multi reprezentanti ai BOR din zona, de la Protopopiatul Dragasani si de la Arhiepiscopia Ramnicului au inteles sa isi faca datoria de preoti si oameni, amenintand-o, santajand-o, afurisind-o.
Pentru a afla cum se vede aceasta problema, cu o zi inainte de parastasul unui om a carui familie nu si-ar fi dorit decat sa isi jeleasca si ingroape ruda draga in liniste si decenta, am discutat cu cativa dintre cei care au avut si au legatura cu acest caz sau care ar fi trebuit sa aiba.
Am sunat la Inspectoratul de Politie Dragasani pentru a il contacta pe comisarul de politie Nicolae Borta, ni s-a spus ca e la o sedinta in Valcea. Cand, totusi, am reusit sa vorbim cu el, comisarul ne-a spus ca el nu a sesizat nereguli la inmormantare dar ca nu era singurul “in dispozitiv”. Nu a sesizat nici ca Adriana Duta a fost imbrancita de catre colegul care venise cu ei dar a explicat ca el si ceilalti politisti au avut de acoperit o zona mai mare in cimitir. L-am intrebat daca Politia Dragasani este pregatita sa asigure ordinea manie, in Pesceana, date fiind amenintarile despre care vorbea familia decedatului. Comisarul ne-a spus ca nu stie, pentru ca e liber. Cu o jumatate de ora inainte era la sedinta in Valcea, dupa spusa colegului sau…
Fapta judecata de faptuitor, la ortodocsi...
Am sunat si la purtatorul de cuvant al patriarhiei Ortodoxe Romane, parintele Constantin Stoica, pentru a il intreba despre scrisoarea trimisa de catre Adriana Duta patriarhului si despre cum gestioneaza BOR un astfel de caz. Parintele Stoica ne-a spus ca nu are cunostinta de caz si nici de scrisoare. Dar ca aceasta a fost trimisa Arhipiscopiei Ramnicului, pentru ca asa se procedeaza in asemenea situatii. “Noi nu putem cerceta un caz care nu e legat de activitatea noastra”. I-am reamintit ca este vorba despre un caz care deja a fost gestionat prost de catre reprezentantii arhiepiscopiei si ca scrisoarea i-a fost adresata patriarhului. Parintele Stoica ne-a confirmat ca nu va exista un raspuns din partea patriarhului, in ciuda acestor argumente: “Intram intr-o discutie ce nu se termina. Sunt sute, mii de scrisori adresate parintelui patriarh, nu ne putem ocupa de ele. Ele se trimit la eparhiile de care tin problemele”. Asadar, nu este timp pentru cercetarea unui abuz iar judecarea sa este trimisa faptuitorului…
Din partea institutiei prefectului de Valcea ni s-a confirmat ca situatia de la Pesceana si felul in care a intervenit politia din Draganesti vor fi analizate si vom primi un punct de vedere din partea prefectului Petre Ungureanu.
Purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie din Valcea, subcomisarul Emilian Musulete, ne-a prezentat punctul de vedere al institutiei pe care o reptrezinta: “Dupa materialele de presa pe care ni le-ati prezentat, si pentru care va multumim, noi ne-am sesizat si se va dispune, prin control intern, cercetarea felului in care s-a actionat in situatia din Pesceana, in cazul lui Mihai Enea, adjunctul sefului Politiei Dragasani, dar si al celorlalti politisti implicati –vom vedea dupa ancheta de se fac vinovati sau nu”.
Un protopop ce nu stie cum se "impart" catolicii?
Un raspuns interesant, insa, a venit din partea protopopului ortodox de Dragasani, Iulian Madalin Busaga. Am vrut sa stim cum s-a ajuns la situatia ca un preot subordonat lui face asemenea presiuni asupra unei familii care nu se afla in parohia sa, recurgand chiar la blesteme si afurisenii. Parintele Busaga l-a luat pe “nu”, consecvent, in brate, trecand chiar si de lipsa de logica. Spunand de afurisenii, protopopul a raspuns rapid: “Nu este adevarat, nu a spus asa ceva”. L-am intrebat de unde stie asta cu atata siguranta. Ne-a raspuns: “Pentru ca acest lucru nu are fundament”. Si a continuat: “Lucrurile acolo sunt foarte simple. Omul a murit, nu s-a opus nimeni, nu a fost nici o problema cu inmormantarea”. L-am intrebat cum de a fost politia acolo, in atare situatie, si ce stie el ca s-a consemnat. Ne-a spus sa luam legatura cu Arhiepiscopia Valcei pentru detalii. Atata doar ca la arhiepiscopie nu functioneaza nici un telefon. Protopopul ne-a adus aminte ca azi e sarbatoare (totusi asta poate insemna cel mult un telefon care suna si la care nu raspunde nimeni, nu toate numerele defecte).
O ultima curiozitate pentru protopop: l-am intrebat cum se face ca, dupa replica Adrianei Duta, el insusi a fost de acord ca hotararea judecatoreasca pe care o are familia decedatului, ca cimitirul poate fi folosit de catolici e valida ca, dupa o zi, sa spuna ca nu e valida, dat fiind ca acolo scrie “catolici” si nu “greco-catolici”. Te astepti de la un protopop sa aiba scoala, sa stie ca ramura mare, generala, este “catolici” si ca acesta nu e un cuvant care denomineaza romano-catolicii, in tara asta. Vadit indispus, parintele Busaga raspunde: Dumneavoastra sunteti total dezinformata!”. Nu doreste sa raspunda la intrebare desi il vizeaza direct, saluta si inchide. Dreptate ortodoxa…
Ramona Balutescu
Citeste si:
Scrisoarea de protest catre Patriarhul Daniel a lui Adriana Duta
La Pesceana, Biserica Ortodoxa Romana nu-i lasa pe credinciosii greco-catolici nici in pamant! Interviu cu Adriana DutaPe data de 13 iulie, 2011, credincioasa greco-catolica Adriana Duta a trimis o scrisoare publica Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, in care ii solicita scuze publice oficiale din partea institutiei pe care o reprezinta ca urmare a faptului ca reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane din Pesceana, jud. Valcea, i-au terorizat familia pentru a nu-si ingropa bunicul in rit greco-catolic in cimitirul public din localitate.
Ca urmare a scrisorii sale i-am solicitat un interviu doamnei Adriana Duta pentru a explica in detaliu ce s-a intamplat.
Pe scurt, Spataru Nicolae (73 de ani) din Pesceana, jud. Valcea, bunicul doamnei Adriana Duta, a murit pe data de 1 iulie 2011 in urma unei grele suferinte. Inca dinaintea mortii dl. Spataru si pana in clipa inmormantarii sale, pe 3 iulie, reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane sustinuti de catre organele Statului Roman au utilizat o gama diversa de metode de intimidare, hartuire, terorizare psihologica, agresiune verbala si chiar fizica pentru a forta familia decedatului greco-catolic sa il ingroape in rit ortodox.
Presiunile asupra familiei au fost exercitate de la preotul ortodox din localitate pana la protopopul ortodox de Dragasani si vicarul arhiepiscopiei ortodoxe a Ramnicului, continuand cu presiuni din partea politiei locale si persoane din conducerea politiei Dragasani, culminand cu o agresiune fizica a unui politist in civil impotriva doamnei Duta Adriana.
In marturia alaturata, domna Duta Adriana explica in detaliu ce s-a intamplat.
Faptul ca autoritatile Statului Roman tolereaza astfel de atitudini intolerante si agresive ale reprezentantilor Bisericii Ortodoxe Romane este o dovada evidenta a epurarii culturale si religioase practicate de Statul Roman si Biserica Ortodoxa Romana impotriva credinciosilor greco-catolici din Romania.
Clar, Statul Roman si reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane nu-i lasa pe greco-catolici nici in pamant.
Pr. Chris Terhes
President
Romanian Greek-Catholic Association
www.rogca.org
I: Am inteles din scrisoarea dumneavoastra catre Patriarhul Daniel ca ati fost presata de preotul ortodox din localitate sa va ingropati bunicul in rit ortodox, desi sunteti greco-catolici. Care era relatia pe care o aveati cu preotul ortodox pana la acest incident?
R: Din partea noastra pot sa spun ca am avut o relatie buna cu preotul ortodox Nicolae Adrian Pausescu din localitate. Parintele nostru greco-catolic, Victor Tudor, mereu ne spunea sa avem o relatie buna cu el, sa-l respectam, sa nu-l vorbim de rau si chiar sa-l primim cu sfintitul casei daca vine la noi. Cu alte cuvinte, sa nu ne comportam rau cu el asa cum ii indeamna preotul ortodox pe ortodocsii din localitate sa se comporte cu preotul nostru greco-catolic. “Dumneavoastra sa nu faceti cum face parintele ortodox,” ne spunea parintele Tudor.
De partea cealalta, preotul ortodox mereu s-a comportat agresiv si ostil cu bunicii mei pentru ca erau greco-catolici.
De exemplu, in aceasta iarna bunicii mei l-au primit pe preotul ortodox in curte cu sfintitul casei, iar bunicul meu fiind bolnav avea o caciula in cap. Atunci preotul ortodox s-a dus catre el si i-a aruncat caciuna din cap spunandu-i ca nu-i este rusine sa stea cu caciula in cap cand a intrat un preot in curte la el?
Un alt incident a fost cand bunica mea a mers sa-l vitizeze pe un alt preot ortodox din localitate, caruia ii mai ducea cate ceva. In momentul cand s-a intors de la preotul respectiv si era pe strada, dupa o ploaie foarte mare, preotul ortodox Pausescu a trecut cu masina intentionat pe langa bunica si a facut-o cu apa din cap pana in picioare. Si multe alte lucruri. Dar ce s-a intamplat cu inmormantarea a pus capac.
I: De cat timp era bunicul dumneavoastra bolnav?
R: De circa un an.
I: Cat timp a fost pe pat?
R: Cam o luna inainte de a muri.
I: In aceasta perioada preotul ortodox din localitate v-a contactat in vreun fel familia pentru a face presiuni sa nu va ingropati bunicul greco-catolic?
R: A venit cu o saptamana inaintea decesului la poarta si i-a spus tatei, parafrazez: “Uite care-I treaba, am auzit ca nea Nicolae este bolnav si eu vreau sa fac inmormantarea la noi. Nu aveti ce sa cautati la parintele Tudor. La greco-catolici daca va duceti sufletul sau va merge in iad. Nu e buna slujba de-acolo, si daca incercati sa faceti altceva decat va spun eu, eu o sa merg la mai marii mei de la Arhiepiscopie, o sa cer intariri, si o sa va inchid portile sa nu intrati in cimitir.”
Cand tata mi-a povestit acest lucru m-am dus la parchet la Dragasani si am depus o plangere penala impotriva preotului ortodox, deoarece tot ce facuse el cadea sub incidenta articolul 318 din codul penal.
I: La ce face referire acest articol?
R: “Impiedicarea sau tulburarea libertatii de exercitare a vreunui cult religios, care este organizat si functioneaza potrivit legii, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta de a obliga o persoana, prin constrangere, sa participe la serviciile religioase ale vreunui cult, sau sa indeplineasca un act religios legat de exercitarea unui cult.”
Preotul ortodox nu numai ca a incercat sa ne impiedice sa ne exercitam libertatea religioasa, dar a incercat sa ne constranga sa-l ingropam pe bunicu ortodox desi el era greco-catolic.
I: In tot acest timp bunicul dumneavoastra era inca in viata?
R: Exact. Chiar i-am spus preotului ortodox cum are tupeul sa vina sa spuna astfel de lucruri cand bunicul meu inca nici nu a murit.
I: Bunicul dumneavoastra era constient de presiunile si intimidarile pe care le facea preotul ortodox ca sa nu fie ingropat greco-catolic?
R: Da. I-am spus despre presiunile pe care le facuse preotul ortodox si mi-a zis: “Sa nu ma lasi sa merg la cimitir cu «cainii astia», referindu-se la preotul ortodox, ca nu te iert niciodata.”
Inchipuiti-va, pe langa faptul ca era constient ca va muri, ce era in sufletul sau stiind ca se fac astfel de presiuni si amenintari asupra familiei. Cand cineva este in suferinta si stie ca va pleca la Domnul are alte lucruri la care sa se gandeasca, nu ca nu va fi lasat sa fie ingropat in cimitir. I-au tulburat si ultimele zile cate le-a mai avut de trait intre noi.
I: Ce s-a intamplat la Dragasani?
R: Am dat peste o doamna procuror, Marioara Dicu, care se pare ca-l tine in brate pe preotul ortodox. Doamna procuror, dupa ce s-a uitat peste plangerea mea, a spus ca aceasta nu se incadreaza pentru o cercetare penala. Ca atare nu dorea sa-mi primeasca plangerea. I-am spus ca ma voi adresa superiorilor ei si dupa ce i-am facut scandal mi-a inregistrat-o, insa a spus ca desi o inregistreaza, tot nu va face nimic.
I: De cand a venit preotul la dumneavoastra la poarta, pana la momentul decesului bunicului dumneavoastra, au mai fost si alte presiuni exercitate asupra dumneavoastra de reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane?
R: Nu. Pana in momentul decesului ei nu au mai venit la noi.
I: Ce s-a intamplat in momentul cand a murit bunicul dumneavoastra?
R: Cand au aflat ca bunicu a murit, au incercat sa ne aduca steagul de la biserica ortodoxa. Traditia la noi este ca atunci cand cineva moare sa i se aduca steag. Bunicul a murit la ora 6:50 seara, pe data de 1 iulie, si la ora 7:05 deja noi aveam si steagul si sfesnicele de la biserica greco-catolica. Si vin ei peste noi sa ne aduca steagul. I-am spus: “Parinte, nu vedeti ca avem steag?”
I: Unde au venit peste dumneavoastra?
R: In casa.
I: Cine sunt acesti “ei”?
R: Preotul ortodox impreuna cu inca doi consilieri de la biserica ortodoxa. Eu nu i-am cunoscut pe acei oameni, dar asa au spus ca sunt consilieri la biserica ortodoxa.
I: Luandu-va interviul prin telefon vreau sa fiu sigur ca am notat bine detaliile. Deci, bunicul a murit, iar dumneavoastra ati adus toate cele trebuincioase inmormantarii de la biserica greco-catolica. Intre timp, preotul ortodox, fara sa fie invitat de catre familie, a venit cu propriile obiecte de cult in casa decedatului greco-catolic.
R: Exact.
I: Ce s-a intamplat mai departe?
R: Eu nu eram acasa in acel moment. A fost mama, care i-a spus preotul ortodox: “Te rog foarte frumos sa ne respecti durerea si sa iesi afara din casa. Aici nu va merge cum v-a mers la alta familie.”
Trebuie sa mentionez ca anul trecut, cand a murit mama unei familii greco-catolice din localitate, preotul ortodox s-a dus peste ei si atata i-a presat si i-a nenorocit, saracii, incat au cedat presiunilor si au inmormant-o cu preotul ortodox. I-a spus ca-i va blestema, ca nu-i va lasa in cimitir, ca-i va baga in puscarie, ca-i va da afara de la serviciu, exact cum a dorit sa faca si cu noi.
I: Ce s-a intamplat cand mama dumneavoastra i-a spus preotului ortodox sa iasa din casa?
R: A incercat sa faca ce face de obicei, sa-i spuna ca nu vom avea acces in cimitir, ca nu vom putea intra in cimitir daca nu facem slujba de inmormantare cu el, ca daca il inmormantam pe bunicu greco-catolic facem totul ilegal si vom raspunde atat in fata justitiei cat si al lui Dumnezeu, si alte astfel de amenintari. Spiritele s-au incins in casa pentru ca au intervenit mai multi membri ai familiei si pana la urma preotul ortodox a plecat, spunand insa ca va reveni si ca lucrurile nu se vor opri acolo.
I: Ce s-a intamplat dupa ce a plecat preotul ortodox?
R: Sambata dupa amiaza, pe 2 iulie, parintele greco-catolic Tudor era la noi acasa sa celebreze o slujba pentru bunicul meu, unde a fost sunat de catre comisarul de politie Nicolae Borta de la politia Dragasani, care se ocupa si de Pesceana. I-a spus parintelui ca “am auzit ce faceti voi acolo cu inmormantarea”, si “noi trebuie sa ne mobilizam ca suntem siguri ca se va intampla ceva daca nu vom fi acolo”. Atunci parintele Tudor mi l-a dat la telefon.
In cadrul discutiei telefonice pe care am avut-o cu comisarul de politie acesta a incercat sa ma convinga ca nu care cumva sa merg la cimitir cu parintele Tudor ca sigur se va intampla ceva.
I: Deci comisarul de politie din Dragasani a facut presiuni asupra dumneavoastra sa nu-l ingropati pe bunic cu preot greco-catolic?
R: Da, sub pretextul ca sigur va exista un incident intre greco-catolici si ortodocsi, si atunci, ca sa evitam un astfel de lucru, cel mai bine este sa mergem cu preotul ortodox.
Eu i-am spus clar ca nu pot sa fac lucrul acesta. “Noi suntem greco-catolici, ultima dorinta a bunicului a fost sa fie inmormantat greco-catolic, deci noi nu-l vom inmormanta cu alt preot.”
“Daca doriti sa intelegeti lucrul acesta si sa va mobilizati pentru a pastra linistea din partea ortodocsilor, nu a noastra, noi nu avem nimic impotriva,” i-am mai spus. “Noi nu incitam pe nimeni. Noi nu mergem sa facem scandal. Si asa avem atata durere pe capul nostru. Ei sunt cei care nu ne lasa in cimitir, desi avem o decizie judecatoreasca definitiva si irevocabila in favoarea noastra.”
A vazut ca nu ma poate convinge sa dau inapoi si mi-a spus “Bine doamna, faceti cum doriti”, dupa care a inchis.
I: Ce s-a intamplat dupa convorbirea cu comisarul Borta?
R: La circa 10 minute dupa convorbirea cu el a venit la poarta casei ajutorul de sef de post din localitate si ne-a spus sa mergem la postul de politie.
Mi-a spus ca acolo se afla protopopul ortodox de Dragasani, pr. Iulian Madalin Busaga, si cu preotul ortodox Nicolae Pausescu din Pesceana. Ne-a spus ca ei sunt dispusi la dialog si sa mergem acolo.
Am spus sa mergem, sa vedem ce au de spus.
Am mers, fiind urmata de tata si parintele greco-catolic Tudor care era la noi acasa. Cand am ajuns la postul de politie era acolo, intr-adevar, protopopul ortodox de Dragasani si preotul ortodox din localitate.
I: Ce vi s-a spus in sediul postului de politie?
R: Preotul ortodox din localitate ne-a spus ca trebuie sa facem inmormantarea cu el ca sa evitam toata nebunia asta care s-a iscat in comuna. Ne-a spus ca bunicul meu l-a primit in casa.
Eu i-am spus: “Da, v-a primit, pentru a dorit sa va trateze cu respect si a fost de buna credinta, iar dumneavoastra uite ce faceti cu el.”
I-am spus preotului ortodox ca l-a agresat pe bunicul meu cand a intrat in curte, dar el a spus ca nu e adevarat.
A inceput sa ridice vocea la mine, si atunci i-am spus protopopului de Dragasani ca daca vrea sa mai existe un dialog, preotul ortodox Pausescu trebuie sa iasa afara.
Era acolo si primarul comunei Pesceana care a sustinut ca el nu vrea sa se amestece, dar s-a nimerit la politie, iar in momentul in care tata s-a enervat si l-a intrebat de ce sa baga in toate mizerile astea, a plecat fara sa mai zica nimic.
I: Ce ati discutat cu protopopul de Dragasani?
R: In dialogul pe care l-am avut cu protopopul de Dragasani acesta mi-a recunoscut ca noi avem dreptate, ca avem o hotarare judecatoreasca in favoastra noastra, si ca nimeni nu va incerca sa ne opreasca sa intram in cimitir.
Inainte de a pleca din postul de politie, i-am spus protopopului ortodox ca indiferent de ce vor incerca ei sa faca, noi tot vom intra in cimitir.
Atunci protopopul mi-a spus ca ne roaga daca putem sa decalam ora inmormantarii. In aceeasi zi mai avea loc o inmormantare in sat si probabil doreau ca, dupa ce fac inmormantarea ortodoxa, sa inchida portile de la cimitir ca sa nu putem intra.
I-am spus ca noi nu putem decala inmormantarea pentru deja slujba e programata.
A spus: “Bine doamna”, si am plecat.
La ora 11 seara, parintele greco-catolic Tudor ma suna si-mi spune ca a fost sunat de protopopul ortodox de Dragasani sa-i spuna ca hotararea noastra judecatoreasca nu este valabila, deoarece acolo este specificat ca se pot face inhumarile si serviciile religoase pentru enoriasii de rit catholic, nu greco-catolic. Cum pe certificatul de deces al bunicului meu scrie “greco-catolic”, nu va putea sa mearga in cimitir.
Am luat numarul de telefon si l-am sunat pe protopopul ortodox inapoi. Mi-a spus ca nu e chiar asa, ca nu ne-ar lasa in cimitir, dar ca acea hotarare judecatoreasca nu ne permite accesul in cimitir. I-am spus ca noi avem o hotarare judecatoreasca ulterior redactata cu rectificarea respectivei greseli, in care se spune ca se vor putea oficia pentru enoriasii de rit greco-catolic toate serviciile religioase in cimitir.
“Da?”, a zis. “Atunci sa mi-o aduceti maine daca o aveti.”
Dimineata a venit parintele Tudor cu acea hotarare ca sa le-o pot arata.
Duminica dimineata am mers sa vad daca la cimitir totul este gata si ma intalnesc cu ajutorul de sef, care imi spune ca avem o plangere la postul de politie. “Ce plangere”, am zis?
Parafrazandu-l, acesta imi raspunde: “Pai s-a facut o plangere aseara ca nu aveti dreptul sa mergeti in cimitir, ca acolo scrie ca numai enoriasii de rit catolic pot sa mearga in cimitir, si nu cei de rit greco-catolic.”
I-am spus ca am la mine hotararea judecatoreasca care indreapta greseala respectiva de redactare. Am mers la postul de politie, i-am dat acea hotarare si am revenit la cimitir ca sa vad daca cei care se ocupau de groapa si-au putut face treaba.
Acolo am dat peste cinci persoane incitate de preotul ortodox care incercau sa nu ma lase sa intru in cimitir. Mi-au spus ca nu e cimitirul meu, si sa-mi inmormantez bunicul unde vreau eu, numai acolo nu.
Pana la urma am intrat in cimitir. Intre timp preotul ortodox a venit si-i ameninta pe cei care faceau groapa, spunandu-le ca vor face inchisoare, ca au dezgropat un ortodox sa bage un greco-catolic, ca “o sa vedeti ce o sa va fac”, si tot felul de expresii de genul acesta.
Le-am spus groparilor ca trebuie sa merg pana acasa sa mai fac una alta, pentru ca ramasesem in urma cu foarte multe treburi, insa le-am spus sa ma sune daca intampina vreo problema.
La catva timp dupa ce ajung acasa ma suna groparii sa-mi spuna sa vin inapoi la cimitir ca nu sunt lasati sa termine groapa.
Cand ma duc inapoi la cimitir, era acolo vicarul ortodox al episcopiei Ramnicului, pr. Emilian Grosenoiu, care spunea ca nu avem drept sa facem groapa acoo, ca sa ne luam groparii si sa plecam, ca daca nu plecam de-acolo va chema politia sa ne scoata afara. Politia era deja mobilizata acolo, era prezenta in cimitir, insa nu au intervenit desi stiau ca aveam toate actele in regula.
I: Va intrerup pentru o secunda. Cand s-au intamplat toate acestea?
R: Duminica dimineata, in ziua inmormantarii.
I: Deci in ziua inmormantarii, vicarul episcopiei ortodoxe a Ramnicului vine si va spune ca nu va puteti inmormanta bunicul in cimitirul public. Si atunci unde sa-l ingropati?
R: Spunea ca daca dorim sa-l ingropam, merge el cu noi sa ni-l ia pe bunicul ca sa-l ingroape ortodox.
I-am spus: “Dumneavoastra va auziti ce spuneti? Cum pot eu sa fac lucrul acesta cand noi suntem greco-catolici?”
I: Va rog sa-mi confirmati daca am notat bine. Deci vicarul Episcopiei ortodoxe a Ramnicului, nu protopopul de Dragasani sau preotul ortodox din sat, v-a spus ca va ia bunicul de-acasa si-l ingroapa el?
R: Da, da. Erau deja adunati acolo sapte preoti ortodocsi.
I: Veniti pentru scandal sau pentru cealalta inmormantare?
R: Veniti special pentru a face presiuni asupra noastra si a ne impiedica sa intram in cimitir. Preotul ortodox din localitate a celebrat pana atunci inmormantarile singur.
I: Ce s-a intamplat mai departe?
R: Vicarul nu-i lasa pe gropari sa termine groapa. Eu le-am spus groparilor sa faca groapa in fata mea. Intre timp venise televiziunea si cativa ziaristi. Toti ne pozau, ne filmau, eram ca la circ.
Atunci a inceput cearta dintre mine si vicar. O tinea intr-una ca nu am dreptul, ca ce fac este un abuz, ca nu am loc de veci acolo, dar ca pot sa-l inmormantez pe bunicu in cimitir doar daca el imi face inmormantarea. Cu alte cuvinte, pentru bunicu era loc in cimitirul public doar daca il inmormantam ortodox.
I-am spus: “Mai inainte mi-ati spus ca nu-l pot inmormanta pe bunicu aici ca nu am loc. Acum se poate ca-l inmormantati dumneavoastra? E posibil asa ceva?”
“Pai da”, zice el.
“Uite”, i-a spus, “daca vreti, fara nici o problema, cu mare drag va invit la slujba la noi sa oficiati cu parintele nostru.”
“Ooo”, zice el, “pai preotul vostru e un nemernic. Si aia ce aveti voi nu este biserica. Pai aia e biserica ce aveti voi? Aia nu e biserica.”
I-am spus: “Parinte, e pacat ca vorbiti in felul acesta, si mai si purtati sutana.”
Mi-a spus ca vor veni, se vor strange, ca vom vedea ce va iesi.
“E problema dumneavoastra ce credeti”, i-am spus, “dar trebuie sa stiti un singur lucru: noi il vom ingropa pe bunicu aici in cimitir, iar daca va impotriviti pe cuvant de onoare ca veti ajunge in groapa inaintea bunicului. Trebuie sa intelegeti ce ne-am saturat de abuzurile dumneavoastra. Cu noi nu va merge cum v-a mers cu altii pe care i-ati amenintati ca ii bagati in inchisoare, ca le dati rudele afara din serviciu. Ei, cu mine nu se poate.”
M-a facut ca sunt sectanta, ca sunt turca, ca sunt nenorocita, ca ma va blestema, ca in decurs de sase saptamani voi muri, ca atat de mult rau am facut Bisericii Ortodoxe.
Intre timp a sosit tata si preotul ortodox la cimitir. Preotul ortodox l-a admonestat pe tata ca odata, cand a fost nas la cineva, i-a dat numai 150.000 de lei. “Nu-i adevarat”, zice tata, “ca v-am dat 650,000 de lei”.
Atunci i-am spus vicarului ortodox ca “uite, numai banii ii intereseaza. Preotul nostru greco-catolic ii ajuta pe toti, duce oamenii la spital cu masina, ii viziteaza pe bolnavi, face opere de caritate. Ce face preotul vostru? Sta in bar toata ziua si barfeste, jupoaie lumea de bani si o incita la rau.”
Timp de doua ore a durat aceasta conversatie in contradictoriu, in care vicarul ne tot ameninta ca ne duce in instanta, ca am facut profanare de morminte. Nici nu mai retin toate mizeriile spuse de vicarul ortodox.
In cele din urma a trebuit sa plec de la cimitir ca sa-l iau pe bunicu si i-am spus ca daca nu ne vor lasa sa intram in cimitir nici noi nu vom sta cu mainile in san. Ne-am saturat de batjocura lor. Le-a mers pana acum cu abuzurile, dar cu mine nu le va merge.
I: Si vicarul ortodox ce a spus?
R: “Pai ce vrei”, zice el, “sa te las in cimitir? Pai daca te las in cimitir automat parintele Tudor va intra apoi la un alt greco-catolic, la un alt greco-catolic, si tot asa.”
“A”, zic eu, “deci asta este, va este frica ca veti ramane fara nici un enorias si fara bani.”
Am mers acasa, am oficit slujba la noi la greco-catolici, si de acolo ne-am deplasat catre cimitir.
I: Ati intampinat vreo rezistenta la cimitir?
R: Ce-i drept, ma asteptam sa ne inchida portile, insa pe cand am ajuns portile erau deschise, asa cum le lasasem.
Au incercat sa stranga oameni sa nu ne lase in cimitir, insa nu au mai avut cu cine, deoarece cred ca si oamenii s-au trezit. Oamenii au vazut ca orice ar face impotriva Bisericii Greco-Catolice li se intampla rau.
Nu doresc sa speculez, dar foarte multi dintre cei care in decursul anilor s-au impotrivit intrarii greco-catolicilor in cimitir au murit de cancer. Ani de rand stateau in poarta sa nu intram, ne aruncau cosurile, ne injurau, ne batjocoreau, ne umileau. Toti au murit de cancer.
I: Ce varsta aveau respectivele persoane?
R: Intre 45-50 de ani.
I: Ce s-a intamplat cand ati ajuns in cimitir?
R: Vicarul ortodox statea in usa bisericii cu cei sapte preoti sa vada ce facem. Noi ne-am vazut de ale noastre si l-am inmormantat pe bunicu.
I: Deci totul s-a terminat fara probleme pana la urma?
R: Nu chiar. Dupa terminarea inmormantarii, cum e traditia la noi, bunica a ramas mai in spate. Eu am ramas cu ea ca sa nu i se faca rau. Atunci vicarul ortodox a venit dupa mine prin cimitir sa ma intrebe daca am adeverinta de inhumare. I-am spus ca am.
“Pai atunci sa mi-o dai”, zice.
“De ce sa v-o dau”, zic, “ati oficiat dumneavoastra inmormantarea?”
“Nu, dar imi trebuie mie”, spune.
I-am spus ca nu-i voi da nici o adeverinta, pentru ca apoi va spune ca el l-a ingropat pe bunicu. M-am apropiat de el si i-am spus “rusine sa va fie ca purtati haina asta”.
Nu mi-am dat seama, dar acolo era un politist in civil, Mihai Enea de la Politia Dragasani, care a venit si m-a prins de mana si mi-a dat un vant de practic aproape m-a aruncat jos, zicandu-mi: “Du-te, ca toata ziua ai venit aici sa faci scandal.”
“Si eu v-am vazut toata ziua alaturi de parintele vicar”, i-am spus, “si e clar ca ati avut instructiuni sa nu ne lasati in cimitir.”
I: De unde stiti ca era politist?
R: Era in masina de politie cu ceilalti politisti.
I: V-ati considerat agresata de politist?
R: Da.
I: Care a fost motivul pentru care v-a agresat?
R: De ce i-am spus parintelui vicar ca sa-i fie rusine ca poarta acea haina si nu inceteaza cu abuzurile.
I: Ce s-a intamplat mai departe?
R: Au venit niste prietene de-ale mele care au venit la inmormantare si m-au dus acasa.
La iesirea din cimitir era prezent inspectorul de la Dragasani, care mi-a spus “Ei, nu mai fiti suparata, ca vedeti ca nu s-a intamplat nimic”.
I-am spus ca nu s-a intamplat nimic pentru ca noi nu ne-am lasat, pentru ca inclusiv el ne spusese sa-l ingropam pe bunicu cu preot ortodox.
De acolo am plecat acasa.
I: De la inmormantarea bunicului dumneavoastra pana in momentul de fata s-au mai exercitat presiuni asupra dumneavoastra sau familiei?
R: Presiunile si amenintarile au continuat zilnic. In urma cu cateva zile m-a sunat bunica sa-mi spuna sa cei din consiliul parohial ortodox au mers la primarie sa faca niste cereri sa-l dezgroape pe bunicu si sa-l duca in alta parte, ca el nu are ce cauta acolo ca este greco-catolic.
Mai mult, preotul ortodox ameninta ca in momentul in care parintele greco-catolic Tudor va merge la cimitir pentru parastase o sa aiba grija sa puna oameni sa-l bata. Cineva, incitat de acelasi preot ortodox, zicea: “Daca mai intra Tudor in cimitir il tai si mananc din el”.
I: Stiti cumva daca exista o cerere inregistrata la primarie in acest sens?
R: Nu stiu daca exista o astfel de cerere, insa aceasta informatie i-a fost transmisa bunicii de catre cineva care s-a prezentat ca fiind consilier al parohiei ortodoxe.
Stiu insa ca cei din consiliul ortodox s-au dus la primar sa ii ceara sa gaseasca un teren pentru ca greco-catolicii sa isi faca cimitir si sa nu isi mai ingroape mortii in cimitirul public.
Recent, preotul ortodox din localitate a abordat o persoana din comuna pe motiv ca vrea sa-i cumpere un pamant ca sa faca cimitir pentru greco-catolici.
Luni, 11 iulie, pe ordinea de zi a consiliului local din Pesceana s-a discutat o cerere depusa de preotul ortodox prin care acesta solicita ca greco-catolicii sa nu fie lasati in cimitirul public din localitate. Printre altele, preotul ortodox solicita Consiliului Local sa impiedice cu orice pret intrarea in cimitir a greco-catolicilor.
Zilele trecute au impartit brosuri prin comunica in care critica Biserica Catolica.
Duminica, 17 iulie, dupa ce a terminat slujba, preotul ortodox din localitate a vorbit in biserica despre familia mea, ca-l va dezgropa pe bunicu la trei saptamani si-l muta dintre ortodocsi, ca va avea grija sa ne bata si nu ne va mai lasa in cimitir. Cateva persoane incitate de cuvintele preotului ne-au transmis ca ne vor impusca daca mergem joi, 21 iulie, in cimitir sa celebram parastasul de trei saptamani dupa bunicu. Preotul ortodox a certat inclusiv femeile care au venit la inmormantarea bunicului.
Preotul ortodox din localitate are o atitudine ostila fata de greco-catolici si a afirmat public in repetate randuri “ca ne va termina odata pentru totdeauna”.
I: Deci preotul ortodox nu-i lasa pe greco-catolici in cimitirul public din localitate, dar doreste sa cumpere un pamant privat ca sa faca cimitir pentru greco-catolici?
R: Exact. E clar ca Biserica Ortodoxa nu doreste cu nici un chip sa ne ingropam mortii in cimitirul public.
I: Ce s-a intamplat mai departe?
R: Intre timp preotul ortodox si cei din anturajul sau dau zvonuri prin sat ca eu o sa mor, ca ei citesc, ca imi vor dezgropa bunicul si-l vor muta unde doresc ei, si ca voi raspunde in instanta pentru toate abuzurile pe care le-am facut deoarece noi am indraznit sa profanam morminte.
I: Cum comentati amenintarile preotilor ortodocsi?
R: Cu o moarte toti suntem datori, deci n-au cum sa ma sperie cu ceva care e iminent oricum pentru fiecare.
In plus, in Evanghelia catre Luca Isus spune: “Dar va spun voua, prietenii Mei: Nu va temeti de cei care ucid trupul si dupa aceasta n-au ce sa mai faca. Va voi arata insa de cine sa va temeti: Temeti-va de acela care, dupa ce a ucis, are putere sa arunce in gheena; da, va zic voua, de acela sa va temeti” (Luca 12, 4-5).
Prefer sa fac ce cred ca e drept in fata lui Dumnezeu si sa raman in prietenie cu Isus, decat sa ma iau dupa vorbele unor muritori care au dovedit ca n-au respect nici pentru vii si nici pentru morti.
Din atitudinea acestor preoti ortodocsi se vede clar ca nu au nimic in comun cu Evanghelia domnului Isus. Ce au facut acestia cu bunicul meu nu ii faci nici unui caine.
I: Cum va simtiti dupa toate cele intamplate?
R: (dupa zeci de secunde de liniste) Ca o persoana violata.
Acesti preoti ortodocsi nu mi-au respectat durerea, nu mi-au respectat intimitatea, nu m-au respectat ca om. Eu am fost crescuta de bunicul si am avut un respect deosebit pentru el. Cat timp bunicu a fost in spitale am fost mereu alaturi de el. Niciodata nu m-am dezlipit de patul lui.
Si acum, dupa atata suferinta, sa vina cineva si sa ma umileasca in felul acesta simt nu numai indignare, dar nici nu-mi vine sa cred ca trebuie sa trec prin astfel de lucruri care nu sunt normale. Este ca un cosmar din care speri sa te trezesti.
De partea cealalta, autoritatile romane s-au comportat cu mine ca si cum eu as fi fost agresorul desi aveam toate actele in regula.
Chiar si in presa se spune ca “nepoata” se plimba cu un dosar de acte prin cimitir.
I: Cu dreptatea in mana si cu mortul in sicriu va plimbati cu un dosar la mana ca sa va puteti inmormanta bunicul?
R: Exact. In cimitir, vicarul ortodox chiar a spus ca el e mai presus de lege, si ca hotararea definitiva si irevocabila pe care o avem poate fi interpretata oricum.
I: Ati mentionat ca ati fost chemata la postul de politie, ca ati mers de mai multe ori la cimitir, ca erati pe telefoane in acea perioada sa va puteti ingropa bunicul in cimitir. Ati avut timp sa va plangeti bunicul?
R: Nu. Acesti oameni mi-au rapit ultimele clipe pe care le mai puteam petrece alaturi de bunicul meu. In loc sa stau sa-mi plang bunicul a trebuit sa umblu pe la politie si la cimitir pentru ca preotii ortodocsi ne terorizau continuu. Este un sentiment pe care nici nu-l pot descrie in cuvinte.
I: Dupa cele intamplate, cum va simtiti ca greco-catolica?
R: Ma simt ca si cum as fi inca pe timpul comunismului si trebuie sa ma ascund sa nu ma vada cineva ca ma rog ori ca sunt greco-catolica. Stiti bine cate au avut de indurat episcopii, preotii si credinciosii nostri in perioada comunista pentru credinta, cum au fost umiliti, schingiuiti, abuzati. Asa m-am simtit si eu. Nedreptatita, hartuita, agresata de reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane si ai Statului Roman pentru ca sunt greco-catolica.
I: Cum va simtiti ca cetatean roman?
R: Nici nu ma gandesc ca sunt in Romania ori in Uniunea Europeana, ci prin Africa pe undeva, intr-o dictatura din lumea a treia sau a patra. Cu astfel de atitudini anti-crestine ne-am obisnuit din partea talibanilor si fundamentalistilor islamisti, nu a unora care-si spun crestini.
I: Va considerati discriminata?
R: Categoric. Tocmai de aceea am si luat atitudine. Nu doresc ca o alta familie din Romania sa mai treaca prin ceea ce a trecut familia mea, indiferent de ce credinta ar avea.
Sa fii terotizat continuu de preotii ortodocsi, sa fii amenintat ca vei fi dat afara de la serviciu, sa iti vina la poarta sa te ameninte continuu, sa iti ameninte copii la scoala, sa nu te lase sa iti ingropi mortii in cimitir pentru ca ai fi de o credinta sau alta este de nepermis intr-o Romanie membra a Uniunii Europene.
Astfel de abuzuri trebuie sa inceteze odata pentru totdeauna.
I: Ce mesaj aveti pentru Patriarhul Daniel?
R: Intentia noastra nu este sa denigram Biserica Ortodoxa Romana. Singurul lucru pe care il dorim este sa fim lasati in pace sa ne putem practica credinta liber, asa cum ne-o dicteaza constiinta si cum, pe hartie, ne-o garanteaza legile Statului Roman.
Faptul, insa, ca de la trei nivele ierarhice din Biserica Ortodox Romana s-au facut presiuni asupra noastra sa nu ne ingropam bunicul greco-catolic, este vadit ca nu vorbim despre un caz izolat de preot ortodox extra-zelos, ci de faptul ca de la nivel institutional Biserica Ortodoxa Romana duce o politica de agresiune si opresiune continua contra credinciosilor greco-catolici.
Din pacate, cazul bunicului meu nu e singular nici in Pesceana si nici in Romania.
Din pozitia sa de lider al Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul Daniel se face responsabil de aceste actiuni agresive si ii solicit scuze publice oficiale.
I: Ce mesaj adresati societatii civile din Romania si romanilor in general?
R: Sa ia atitudine publica fata de aceste incalcari flagrante ale drepturilor omului si libertatii religioase in Romania.
Uitati cate victime inocente sufera in jurul lumii din cauza fundamentalismului religios. Astazi eu si familia mea au avut de suferit de pe urma fundamentalismului si intolerantei religioase practicate de Biserica Ortodoxa Romana. Maine s-ar putea sa fie copiii lor in scoli daca astfel de atitudini intolerante continua sa fie tolerate.
# # #
Citeste si:
Scrisoarea de protest catre Patriarhul Daniel a lui Adriana Duta